Desi la nivel global a crescut preocuparea pentru starea de bine si sanatatea angajatilor, exista inca destui care considera ca unicul obiectiv al unei afaceri este sa performeze, iar rolul unui manager este sa aduca profit, nicidecum sa creeze un mediu placut de lucru. In realitate insa, nu putem ignora impactul sentimentelor unui om asupra performantei sale profesionale. Cel putin teoretic, la munca ar trebui sa fim cat se poate de rationali, insa in definitiv suntem oameni si nu exista nicio cale prin care sa oprim aparitia sentimentelor atunci cand suntem la serviciu. Multi dintre cei care lucreaza in HR stiu foarte bine despre ce vorbesc si au avut ocazia de-a lungul anilor sa vada cum se manifesta prin birouri furia, descurajarea, invidia sau teama.

In cultura organizatiilor obsedate de performanta, este incurajata competitia interna, iar succesul individual este considerat un motor al cresterii eficientei. Adesea angajatii sunt evaluati doar din prisma competentelor lor tehnice, sau a abilitatii de a rezolva rapid sarcini complexe si dificile. Dar asta este doar o fateta a eficientei unui angajat. Ar trebui sa vedem si ce fel de coechipier este acel om, ce influenta are asupra colegilor, cat este de suportiv sau toxic pentru echipa din care face parte. Ar  fi bine sa verificam daca nu cumva acel angajat pe care-l laudam se pune intotdeauna pe el pe primul loc, da vina pe altii cand lucrurile nu merg bine sau isi asuma unele merite pe nedrept.

Intr-o organizatie care glorifica performanta, inevitabil apar cativa care incep sa tina pentru ei informatii importante in loc sa le impartaseasca cu colegii, se lupta sa iasa in evidenta chiar daca asta inseamna sabotarea celorlalti, sau paseaza altora unele responsabilitati doar pentru a nu-si asuma un eventual esec. Astfel de companii risca sa piarda angajati valorosi, pentru ca oamenii simt ca sunt usor de inlocuit si ajung sa deteste sa vina la serviciu. Inevitabil, in timp scade implicarea si motivatia lor si creste riscul de burnout.

Suntem antropologic setati sa ne autoprotejam, sa cautam  locuri in care ne simtim in siguranta. Intr-un mediu de lucru care premiaza performanta mai presus decat orice altceva si amendeaza greselile, ne mascam vulnerabilitatile instinctiv. Ajungem sa mintim ca atunci cand eram copii, actionam ca si cum stim ce facem chiar si atunci cand nu stim, sau nu recunoastem ca avem nevoie de ajutor de teama ca am putea fi catalogati drept incompetenti. Multi oameni traiesc de ani de zile cu teama ca seful ii va umili in fata colegilor, sau s-ar putea trezi pe lista urmatoarelor disponibilizari. Asa se ajunge ca toate greselile, actiunile incomplete sau defectuos realizate, sa fie ascunse sau ignorate si este doar o chestiune de timp pana cand lucrurile se strica la nivel sistemic.

O companie care pune oamenii pe primul loc si nu se focalizeaza doar pe atingerea obiectivelor ambitioase, este mediul in care angajatii reusesc sa fie cu adevarat eficienti. Doar intr-o astfel de organizatie oamenii pot sa-si recunoasca greselile sau limitele competentelor si sunt deschisi la invatare. Abia atunci cand te simti in siguranta si esti important pentru cei din jur, reusesti sa te dezvolti, sa performezi si sa dai tot ce ai mai bun companiei pentru care lucrezi.